Concurs 2017

,,Fiind născut în Arad, de multe ori m-am întrebat oare cine locuia în clădirile pe care azi scrie ,,monument istoric” sau ce fel de magazine erau acum 100 de ani în locul farmaciilor și casinourilor care există azi pe bulevard și ce făceau oamenii într-o seară de sâmbătă?

„Migraaaaanţi sau Prea suntem mulţi pe nenorocita asta de barcă”, de Matei Vişniec, regia artistică Ovidiu Caiţa, scenografia Oana Cernea, prezintă un subiect fierbinte al Europei de astăzi, confruntată cu valul de migrabţi din Orient, care asaltează continentul de pe mare. Spectacolul este conceput dintr-o succesiune de scene, care prezintă întâmplări petrecute pe traseul urmat de migranţi, de pe ambarcaţiunea care îi transportă peste mare, cu grupul de călăuze cinice, care îi tratează ca pe o marfă, dar, îşi prezintă bunele intenţii, dându-le migranţilor instrucţiuni de comportament pe mare, apoi, în Europa.

Lui Slava îi moare soţia, Renata. După o vreme, el găseşte e-mailurile soţiei sale, din care reiese că, ani de-a lungul, Renata îl înşelase, paternitatea lui fiind, astfel, anulată. Oricât l-ar durea, el înţelege că nu are niciun drept s-o învinovăţească pe Renata, fiindcă şi el, de aproximativ patru ani, are o amantă. Tot gândindu-se la natura minciunii, Slava hotărăşte să nu mai mintă, să spună doar adevărul. Iar această hotărâre îi aduce noi suferinţe: el devine caraghios şi incomod pentru restul lumii.

Fetița soldat este o poveste pentru toate vârstele și toate timpurile, purtând cu ea parfumul copilăriei dintotdeauna. Lumea văzută prin ochii unei fetițe de 9 ani este plină de candoare și imprevizibilă ca o joacă serioasă de-a viața și moartea. Spectacolul se compune ca un puzzle copilăresc din amintirile despre Bunica, personajul central al acestui Cosmos, stăpâna jocurilor și deținătoarea tuturor micilor și marilor întrebări din univers. Bunica este copilăria, este lumea, este viața. De aceea ea nu are voie să dispară, iar micuța Ami se hotărăște să își salveze bunica de la moarte, antrenând în apărarea ei o întreagă armată de soldăței…

„FAT PIG” de Neil LaBute, este o comedie amară despre subiecte inconfortabile, despre cât curaj avem să fim noi înșine, despre lașitatea în fața unei societăți crude care, aparent, tinde spre perfecțiune dar în realitate pune foarte multă presiune asupra noastră. Această perfecțiune ajunge să o simulăm afișând FORME stabilite de societate ca fiind imaginea perfecțiunii, dar care ajunge doar la formă pentru că fondul se pierde în această uniformizare. „Fat Pig” este povestea unui tânăr corporatist care se îndrăgostește de o simpatică bibliotecară supraponderală, doar că prietenii și colegii de la firmă reacționează puternic la aflarea veștii despre relația „nepotrivită” a tânărului.

Nu mă aștept ca cineva să mai vină azi la teatru doar ca să vadă două ore din agonia unui actor decrepit, într-un teatru mutilat, aflat la capătul unei lumi în agonie. Cred că suntem în fața unui text despre descompunere și destrămare, frici organice și esențiale ale fiecăruia dintre noi. Și despre asta am încercat să vorbim, fiecare în felul în care am avut curajul să ne descoperim. Sigur că, în același timp, spectacolul pune în discuție sensul artei, al teatrului, în perioade incerte pentru societate. Punem întrebări despre statutul artistului și relația lui cu lumea. Dar nu acesta este scopul principal al demersului nostru.

„Nemulțumit de ceea ce se întâmplă cu viața lui, Edmond decide să o ia de la capăt. La tentațiile străzii, răspunde brutal, cu tăișul ascuțit al lamei, din disperare, neînțelegere, frică. În odiseea lui dureroasă, acesta acumulează trăiri și senzații, traversând bordeluri și cluburi de noapte, în care întâlnirile cu ceilalți sunt frustrante și alienante. Într-o lume plină de „morți”, a fi viu e aspirația obsesivă a protagonistului.

„[…] Oleanna” de David Mamet este o piesă de teatru în două personaje ce ridică probleme importante în evoluția societății contemporane, precum corectitudinea politică și definirea deficitară a termenilor în comunicare. Personajele care participă la construcția conflictului dramatic al textului sunt Carol (Irina NAUM), o studentă și profesorul ei John (Cristi NAUM). Acțiunea se petrece în biroul lui John. Carol îi mărturisește profesorului că, deși i-a citit cartea, nu a înțeles deloc cursul, mai cu seamă teza conform căreia studiile universitare, ca fenomen de masă, ar fi o utopie.

,,Cafeneaua Pirandello” pornește de la scenariul dramatic realizat de Anca Măniuțiu, substructurat pe două piese ale dramaturgului Luigi Pirandello: Omul cu floarea în gură și Uriașii munților, în intertextul căruia se împletesc replici disparate din Șase personaje în căutarea unui autor și Astă seară se improvizează.

Pentru mine, „Ursul” nu este numai „o farsă”, aşa cum a numit-o însuşi Cehov.

De fapt şi această denumire trebuie înţeleasă în sensul în care sub titlul uneia din marile lui piese,„Pescăruşul”,Cehov scrisese „comedie”.

Ironii subtile ale unui geniu.

„PE JUMĂTATE CÂNTEC” spune povestea Francescăi de la 5 până la 33 de ani, în nouă tablouri, fiecare surprinzând o vârstă, un univers, o întâmplare dintre cele care contează şi care pot modela sau frânge un destin. O poveste despre ratare, despre ce se întâmplă atunci când nu ai curajul să îţi urmezi visele şi te încurci în propria ta viaţă, ca într-o haină cu câteva numere prea mare. Despre cum ajunge viaţa netrăită să te roadă pe dinăuntru ca un cancer.

 „Ştii de ce zboară cocorii, de ce se nasc copiii, de ce sunt stelele pe cer… Trebuie să ştii pentru ce trăieşti, altfel totul e o absurdă prostie”…de aici încep Alte trei surori…Plâng, râd, dansează, iubesc şi …aşteaptă…Cineva va veni şi se va face linişte şi lumină…Când? Poate mâine sau altă dată…” Peste două sute sau trei sute de ani oamenii vor fi fericiţi” Oare?

Prin proiectul propus de Bobi Pricop, Teatrul Tineretului vă invită să experimentați teatrul într-un mod surprinzător. Ineditul piesei „Un stejar” constă în faptul că unul dintre cei doi actori care vor juca în spectacol acceptă provocarea de a se afla la prima întâlnire cu textul chiar în timpul reprezentației, în faţa publicului. Actorul invitat se va urca pe scenă, alături de actorul Teatrului Tineretului, Mircea Postelnicu, fără să știe nimic despre piesă și fără să fi văzut spectacolul în prealabil.