Ediția 2016

”[…]Victor Ioan Frunză a întocmit propriul său scenariu dramatic, a rescris practic piesa, a concentrat-o, dar, si mai important, a contemporaneizat-o. […] Totul se petrece în lumea de azi şi totul ia forma nu a unei poveşti dintr-o mahala, ci a unei poveşti de cartier.

„REASONS TO BE PRETTY e un spectacol despre oameni normali cu drame absolut normale, care sunt condamnați să trăiască într-o cultură a extra-ordinarului, cultură în care standardele de frumusețe se referă doar la aspectul fizic. Dramele celor patru personaje devin adeseori ridicole sau absurde pentru că nimeni nu s-ar fi gândit cât de mult contează astăzi felul în care ne percep ceilalți.

Sărumânadecâtmăplimbam e un text contemporan scris de ploieșteanca Mihaela Mihai și pus în scenă la Teatrul Artemotion din Oradea cu sprijinul Fundației col. Ioan Baciu. Premiera a avut loc în 16 octombrie la Oradea și îi are ca protagoniști pe actorii Sebastian Lupu și Mirela Lupu.

ŞşşŞşT!!! Doar o şşşupercomedie în care partenerul de scenă e publicul. Un spectacol care ”mătură credințele despre teatrul știut de până acum de noi și deschide o nouă ușă către teatrul semi-mut. Publicul și actorul lucrează împreună îmbinându-se ca două picături de rouă, astfel singurele sunete care se aud sunt râsetele spectatorilor și aplauzele lor.

Svejk – Spectacolul are la bază dramatizarea realizată de regizorul Alexandru Dabija, inspirată de cartea scrisă de Jaroslav Hašek – Peripețiile bravului soldat Svejk (traducerea Jean Grosu). Este considerată una dintre cele cele mai memorabile și reușite scrieri satirice din literatura mondială, fiind pe lângă un inteligent și convingător manifest anti-război, și unul din cele mai amuzante romane scrise vreodată.

”Trei actori (Corina Cernea, Sorin Ionescu, Georgia Căprărin), un text excelent adaptat după un dramaturg rus şi o regie inspirată a Denisei Vlad […] Spectacolul-comedie porneşte de la un act de shopping extrem, pasiunea unei amante tinere pentru soţul alteia merge până acolo încât soţia primeşte o ofertă financiară pentru eliberarea prizonierului în căsnicie.

În piesa PRAH subiectul este simplu: soţul (capul familiei care se zbate să supravieţuiască din punct de vedere financiar) câştigă, la Loto, lozul cel mare. Fericita întâmplare devine, treptat, ,,o pacoste’’, prin feluritele presupuneri, cu valenţe negative, ale soţiei.

Regizor, scenarist, dramaturg american, Neil LaBute dezvoltă în ”Autobahn” personaje pe care le putem regăsi pe străzile oricărui oraș din lumea de astăzi. Spectacolul propune o călătorie în interiorul unui cuplu care pleacă la ”drum” printr-un ”accident”. În limitele fizice ale unui automobil, conflictele se întind pe întreaga gamă de emoții care pot apărea între două persoane.

Legenda Sfantului Betiv – Andreas este un ”clochard” în Parisul mijlocului de secol XX. Înnoptează pe sub podurile Senei, se acoperă cu presa furată zilnic de prin tomberoanele răsturnate pe trotuare, își petrece timpul împreună cu o mână de cerșetori la fel de zdrențăroși ca și el. Singura deosebire față de grupă: Andreas este un bețiv fericit care a făcut din alcool un sprijin în viață, o filozofie, un crez.

Szilágyi Domokos a scris Cartea Batranilor inspirându-se din desenele lui Plugor Sándor. Versurile sunt numerotate; sunt 699 de versuri, poate 699 de paşi spre marea trecere, un parcurs interior al unui om aflat la sfârşitul unui drum şi începutul altuia.

LEONCE SI LENA – un prinț din Regatul Popo şi o prinţesa din Regatul Pipi, sunt obligați de către părinții lor să se căsătorească – o căsătorie aranjată care are, în fond, un scop politic. Însă, cei doi prinți decid să fugă de un asemenea aranjament, chiar înainte să se cunoască. Dar destinul le joacă o festă și în drumul lor se întâlnesc și, fără a cunoaște adevărata identitate a celuilalt, se îndrăgostesc.

DE FAPT E FRUMOS priveşte îndeaproape relațiile unei generații care se remarcă prin fuga de obligații, fiind mereu în căutarea a ceva mai bun. Un spectacol despre oameni în jurul vârstei de 30 de ani, bine instruiți, care trec de la un job temporar la celălalt, sunt mereu pe drumuri și trăiesc în locuințe semi-mobilate, dar ale căror profiluri pe rețelele de socializare sunt actualizate non-stop și puse la punct.

S-ar putea spune că Ich Bin Ofelia este o mostră de teorie teatrală, făcută însă cu maximă implicare şi sensibilitate. Menită să descompună pârghiile unui text clasic pentru a le reasambla.

Spectacolul ILUZII vorbește despre destinul a două cupluri aflate în amurgul existenței lor. Cei patru prieteni vorbesc despre iubire, despre adevăruri și minciuni, despre iluzii și dorințe nemărturisite și vise netrăite sau frânte. Turnat sub forma unei succesiuni de monologuri, spectacolul se ține într-un spațiu deschis, în care culisele nu există, personajele pornesc a se dezvălui într-o călătorie despre iluzia vieții. Actorii Iluziilor ies în scenă căutând să respire curat, rostind monoloagele însoțiți de un violoncel live.

IN INIMA NOPTII – EPISODUL LEAR porneşte de la subiectul textului shakespearian: un rege dorește să abdice şi să-şi împartă regatul celor trei fiice ale sale, dar înainte de a lua orice decizie le cere acestora să-şi exprime dragostea pe care i-o poartă. În urma dovezilor de afecțiune, hotărăște să-şi alunge fiica cea mică, deranjat de sinceritatea şi naturalețea mărturisirii. Dar este repudiat de fiicele cele mari şi, cu mintea tulburată de suferință, ajunge să rătăcească la întâmplare.

Christopher nu visează. El calculează, analizează, cântăreşte, măsoară, observă şi percepe viaţa prin filtrele nepoetizate ale logicii. Este un adolescent special, de 15 ani, cu sindrom Asperger, care se defineşte drept un „matematician cu oareşce dificultăţi comportamentale”. Un Sherlock Holmes copil, care ştie sigur că uciderea câinelui Wellington cu o furcă este misterul pe care doar micile lui celule cenuşii îl pot dezlega.